Hellas

발행: 연대 미상

분량: 721페이지

출처: archive.org

분류: 미분류

41쪽

της 'Aλsξανδρείας Προς δρυσιν τῆς αυκρατιδος εἶχον συνενωθῆεννέα ελληνικαὶ πολεις, τεσσαρες Ιωνικα , ἡ ἱος , 1 εως η Φωκαια καὶ αἱ Κλαζομεναί, τεσσαρες Δωρικαί, 1 Pόδος, η λικαρνασσους , η Κνίδος καὶ 1 Φάσηλις καὶ μία Αἰολικη , ν Μιτυληνη. Ἐν τω μεσ* της πολεως, ἡτις επὶ 'Aμάσεως ηδη θεωρεῖτο ς

προς το πλο5τον, την πολυτέλειαν, τας η δονας καὶ την τέχνην ως

ἡ Κόρινθος τῆς Αἰγύπτου, ψούτο μεγαλοπρεπεστατον το κοινον ἱερον τῆς Πανελληνίου ταύτης ποικίας ' καστη συνοικία εἶχεν ἴδιον αρχοντα, ε δε ταῖς προς ἀλληλους διαψοραῖς αυτῶν εν - ταυθα Ελληνες ειχον ἰδίαν διαδικασίαν καὶ ε αναγκη α νεφέροντο προ τας ἰδίας αυτῶν μητροπουλεις. θέατρα καὶ τα γυμνάσια καὶ ι λοιπαὶ δημόσιαι καὶ ἰδιωτικαὶ οἰκοδομαὶ ησαν κατα τους κανόνας τῆς ελληνικης τεχνης κοδομημεναι καὶ ε γενει ὁ Ελληνισμος ενταὼθα κηργει καὶ δρα ως εν ῆ δἱ πατρὶ δι Ἀλλὰ καὶ αλλην σημαντικωτέρα ελληνικην ποικίαν εὐρίσκομεν εν ῆηβορε ιν Ἀφρικῆ, τῆν Κυρηνην, ἡ τινος αναγκαζομαι α παραλείφω τὴν σημαντικην καὶ ε ν δια*έρουσαν στορίαν. Ἐὰν δη αποχαιρετῶντες τους μεμακρυσμενους κείνους ἀφ' 1μῶν χρόνους του προγονικοὐ κλεους καὶ της δόξης κατέλθωμεν εἰς ἡ σύγχρονον καὶ νεαν 'Eλλαδα καὶ ρίψωμεν επὶ τῶν σημερ 1νῶν αὐτης ποικιῶν σύντομον καὶ συγκριτικον βλέμμα μετα θαυμασμού βεβαίως θελομεν

παρατηρησε περίεργα τινα ταυτότητος καὶ πα*ῆς σημεῖα καὶ γεγονότα καὶ δἰ εν πρωτοις ου μονον πανταχρ ευθα το πάλαιηκμασα ελληνικαὶ ποικίαι κούεται τι καὶ σημερον λαλουμένη ηελληνικη γλῶσσα αλλα καὶ εἰς πολλας τι χώρας ὁ νεώτερος Ελληνισμος επεξεταθη. Ἀπανταχο δε την σημερον συναντ τις ποῖ μεν εὐαρίθμους, πο δε πολυαρίθμους ελληνικας κοινότητας καὶ παροικίας, διατηρούσας ελληνικον ναον η σχολεῖον καὶ μόδε ποτε επιλανθανομένας του μετα τῆς μητρος πατρίδος ἱερο συνδεσμου, ως τραν τατα πολλάκις ηδη τούτο πεδείχθη σάκις η ωνη της Πατρίδος αντηχησε προ τα πανταχου γῆς διεσκορπισμεν αὐτῆς τεκνα. Ο ἄποικοι 'Eλληνες καὶ την σημερον ς καὶ το πάλαι εἴτε παρα τον Νεῖλον, εἴτε παρα τον Ιστρον εἴτε παρα τον Tάμεσιν, εἴτε παρα τον ν περ μετέρχονται τον Κερδνον οὐδεποτε πιλαν - θανονται τῆς πατρίδος ' οι Ζωσιμάδαι καὶ οι Ῥιζαραι, o Σῖναι καὶ οι αροῖζαι καὶ 1 πίλοιπος περιλαμπης τῶν μεγάλων ευεργετῶν του γενους χορεία , γλήσιοι Ελληνες καὶ ἄποικοι ἡσαν, διότι

42쪽

αποθησαυρίσαντες διεθέσαν απασα αυτων ἡ οὐσIαν ἡ μεγα αὐτῆς μέρος περ τῆς πατρὶ δος Καὶ σημερον ν τι τα μεγιστα των ο νομάτων ς' οἷς σεμνύνεται ὀ Ἐλληνισμος καὶ καυχαται κοσμοῖσιτας Ελληνικας παροικίας, οἱ Ζάππα καὶ οἱ 'Aβέρωψ, οἱ Ζωγράφοι καὶ τόσοι ἄλλοι 'Ετερον γεγονος πίσης ενδια*έρον καὶ ἄξιον ἰδίας μνείας τυγχάνει το πόμενον, τι δῆλα δν ως εν τῆ αρχαιότητι διεκρίθησαν πόλεις τινες τῆς Ἐλλάδος καὶ φυλα διὰ την προς

τος καὶ Ἐρετρια , αλκὶς καὶ Ιωνες - τοὐτ' αυτο καὶ κατα τους νεωτερους χρόνους συνέβη. ηυ πρωτεύουσαν δε θέσιν μεταξυ των νέων Ελλήνων ἀποίκων 1 ἄλλον παροίκων κατέχουσιν 'Ιόνιοι Eπτανησιοι καὶ 'Hπειρωται, οὐθ' περ ἐξηγούσιν 1μῖν ἱστορικοὶ λόγοι 'δῆλα δἰ οι Ιωνες τῆς Tέω καὶ της Φωκαίας εν τῆ ἀρχαιότητι ἀποφεύγοντες τον Περ κον ζυγον διεσπάρησαν καὶ δρυσαν μακραν τῆς πατρίδος Ἐλληνικας ἀποικέας, ομοίως κατα τρυς νεωτέρους χρόνους ἀπο*εύγοντες ο μεν όνιοι την συχνάκις παλλασσομένην ξενικην επὶ των ραίων αὐτων νησων κυριαρχίαν, οι δε ἀτυχεῖς 'Hπειρωται τον παχθῆ τυραννικον ζυγον καὶ το δούλειονη- α διεσκορπίσθησαν εἰς τα πέρατα τῆς οἰκουμένης ως μεταβα- τι καὶ χελιδόνες, καὶ ἐτίμησαν ἁπανταχου γης που καὶ αν ἐγκατεστάθησαν διὰ τῆe δραστηριότητος αὐτων καὶ φιλοπονίας, τῆς τιμιό ητος καὶ εἰλικρινείας, καὶ ἰδία διὰ τῆς ξόχου αὐτων ἀγάπης προς ἡ πατρίδα, το Ἐλληνικον νομα Tὰς πολυπληθεστέρας καὶ ἀκμαιοτέρας αὐτῆς παροικίας ἀριθμεῖ η νεωτέρα Ελλὰς εν Αἰγύπτ*, 'Pωσο ἱφ, 'Pουμανέοι, καὶ ταλία, ἀκριβως δῆλα ἡ εἰς ἐκείνας τὰς χώρας, εν k καὶ 1 ἀρχαἱ Ἐλλὰς κέκτητο πολυπληθεῖς καὶ ἀνθηρὰς ἀποικίας. Καὶ ως εν τῆ ἀρχαιότητι διεκρέγοντομεν αἱ Ελληνικαὶ ποικίδες εἰς Δωρικάς, Ἱωνικὰς καὶ Αἰολικὰς, οὐχ ηττον μως m ρτἱζοντο ἐξ ολων των του θνους στοιχείων, ουτ καὶ κατα τους τωρινούς χρθνους εὐρἱσκομεν εὐδιαφόρων μερων 'Eλληνας ε μι καὶ τ αὐτῆ παροικία, προς επιβεβαίωσιν του

43쪽

διαορρωτα των καὶ πωτατων μερων τῆς πατρίδος Ἀλλ' ως τους προγονικους κείνους τῆς αρχαιότητος ἀποικους συλήνουν καὶ συνεδεον καθ' Ἐρόδοτον τα τέσσαρα ταὐτα το μαιμον καὶ μόγλωσσον, τα κοινα θεων ἱδρύματα καὶ τα ὁμοτροπα ἔθν1, υτ συνδέει ημας επὶ ταυτ ἡ κοινὴ ημῶν καταγωγη καὶ η γλῶσσα, 1 Ἐκκλησία καὶ το σχολεῖον, τα κοινα του παρελθόντος παθλ1ματα καὶ οι κοινοὶ περὶ του μελλοντος ποθοι, ρῖτινες παντες συναγείρονται καὶ συγκεντρούνται εἰς ας ταυτοχρόνως παλλομένας ημων καρδίας επὶ τηθέ της κυανολεύκου καὶ τριπενδοξου τῆς Λαύ ρας Σημ αίας τῆς εἰκονιζούσης ημῖν την πού ταν φιλτατην πατρίδα , O ῆς τινος καίπερ μακραν πο της Μοίρας προωρίσθημεν ως ποικοι να ζωμεν, οὐχ ηττον δὲ ἰσχύουσι α μας αποχωρίσωσιν η πόστασις καὶ ὁ χρόνος καὶ δεν παύομεν του να τὴν περαγαπωμεν Διο καὶ δικαίως μετα του ποιητο Εὐριπίδου προς αὐτην ναφωνούμεν , Ω Πατρὶς εἴθε πάντες, ο ι αἱρυσέ σε ,,ούτω ψιλοῖεν ως εγὼ καὶ Mἱως

44쪽

Diphth0ngum , ει' ut ' et isth ut gV silicum hodiernum sonuisse, in ea parte Italiae saltem, quae Magna Graecia ab antiqui Vocabatur, atque id iam antequam lingua Italica hodiernae lingua. Italica Vetere, sed ea orrupta a8sumpti nonnullis vocibus e lingua Ioviica et tombarinea Originem una pSerat,

Valde per8picuum St, nam voste ,, avunguluSV et , patruus ' in linguam Italicam voce gio' apte vertuntur, et a Graecis cum antiquis, tum qui nunc Graeciam, vel potius Heliadem, inq0lunt Oce , θεῖος non minus apte redduntur es etiam legGloss. tymol. i. v.). Sed iam illa vox , θεῖος , non eo quo Erasmi assectae perperam contendunt, sed plane eoden modo, quo apud Italos Ox , Zio , annexa littera , δ', a Graeci pronunciatur, nam littera , θ' eundem ac littera z apud talos homernos A0num habet et diphth0ngus ει dem vadet qu0 l

Nonne inde concludere portet cum diphthongum , ει' ut i tum litteram θ' ut g Italicum s0nuisse iam ante saeculum Septimium post Cliristum natum Forte etiam aliquis mihi obiiciet Italos hodiern0 a Graecis recentiori bra hanc uossem in linguam Suam assumere potui880. Sed probet ille necesse est olim alia Voce usos esse Italos 10 tierno quam ea videlicet qua nunc ut 80lent, et qua Voce latinae avunculuδ' et Jatruuδ' reddi

Traiecti ad Mosam . . . FLAMENT.

45쪽

Il fati stesso della rapida itis usione de Volus sit, lingua

1 T:1 διατριβὴν ταύτην του αμστου φίλου μα καθ C. Salvadori εν Liodi τῆς 1ταλίας δημοσιεύομεν παλιν ιταλι ττι διθτι το ποκείμενον εἶναι τοσον αξιολογον και διοτι πιστεύομεν ουτ παντες οἱ ναγνωσται θ εγνοῶσιν ευκθλως την ἄραίαν ιταλικὴν γλῶσσαν. vi διεύθυνσις του περιοδικρύ.

2 E curioso in passaggio et ossio che deploracia habilonia desse lingue e reputarni gliore per tale apporto a condigione dei bruti sicco te sit parole testualii Nec quidquam felicitati humani Veneris decederet, ri, pulsa tot linguarum pe3s Et

confutions unam artem callerent mortalos, et inris, motibus, yestibusque licitum foret uidvis explicare Func vero it comparatum est, ut rimatium quae Puly braιωcreduntur, melior longe quam nostra ac tu pari videasti r conditio, utpote quas promptius et forsan felicius, sensus et cogitationes suas ne interpra te igni cone, quam ulli queant nortales, re ertim ri perererino u tantur oransno. Is VOSSIUS, De Poeniat. - Cane et viribus Rhythmi, p. 66. .

46쪽

Qua fritu se nnes sperabile ove i 0rtati de genio scientifico,

speculativo, poetico debbon Atare mi Sorabit mente Atreui in una piceola cerchia, O me a ve lese, a nor vegia, a danese, Polandese, a reca, a magistra e via dicendo l vor eli la lingua in gles e la rances son diffusissime sulla superficie delia nostra terra e Sono partate ed intege da unnumero terutinato iti Omini; macie per tuu de geni deglialam pop0li sono in uelle lingue v0ltate Certo che no e cio per una quantita di agioni che per ora timo inutile enumerare. Ed se iusto sed e conveniente cli si abbia a resta defraudatici uultu vivido scintili vi luce che 0880n da n uide an- tu qui di una regione venire pragionate, impotenti cosi a dare

Quando a civilia latina diffuso a sua vivissima luce per tuu i monito antico e certo che tramite potentis8ina Si sula lingua di Cicerone e M Vergili a far metiere prospere radici come a cristianesi in eos alla filosofia sit Greci sed allagiuris prudenga dei 0mani. a te aquile latine c0 rostri rapaci poteron aver ben prestora sopravvento in gni parte de In0ndo aliora conosciuio, popolaraggando a lingua dei conquistat0ri, in

47쪽

diriti di conculcarne a m 0rale autonomia, e la in pendenZaalmen letteraria. Lia Orga sulumlue non e tu megZ aeconcio ad imporre unlinguaggio ii'us comune agit Selen giati de nostro planeta, ecio pergite a queda brutat cla lia dominato a iungo ulla terra, si a colle armi Ome colla superstigione e gubent rata una larga morale ih potente, Senga qui e vano Sperare orions ancheddi pisi e cellenti tro vati detringegno mano. Ed ira questa an orate se ricon0s tuta et o devole tentativo

blema Sarebb0 180lto, e n0 dourem in an tarne lietissimi inquella vece una non impreve di bile brga d 'inergia vi si oppone e tragibruiera tra breve i tentati v in uno sterile conato , degno Sempre di en contio, ima impotente a da mitti ). disgi non impreve libile, perocula come acque a me , OSived consti visa da gian numero di pensatori e filosoficia formidabile obtegione: Clie una lingua non pia essere hin'aceoggaglia di assici, dis ussissi. Hi desinen ge, artificialinente da un pensatore solitario

. I is vo1A Diati V non fla fortuna. - lapule Asia a lingua univeraale corneviene chlamato it ergo, ingegnos si uia poco armonico inventat da uti professoresviggero, non ha fortuna. In Italia pocliissimi si son inessi a si uitiario ed una parte di loro hanno iksmesso ben comprendendo che una lingua amalgamata a varie avelle europee conlatis inglege non polr mai di venire universale, che tanto arrelibe adultare addi ritia per quest uisicio it rances oppure inglege che anno ulmen una splendida letteratura, che almen sono pariat da lue grandi popoli ed intes in Europa, in America, in Asia Tinglege e gia quasi universale possedendo it Regno titio, alta,

Se dato impossibile riuscisse ii Volaput a diventare lingua universale, opo 50 anni alia morte deli invento ire si partiretit, a sua volt in dialetti, e a cap di lueeento anni, i volapithisti di Grecia non intenderelibero pilici volapii lcisti di Francia. Qilesti pensi eri ci ouo veniit leggendo una lettera de signoro scher, diretiore delle se uole di Strasburgo, alia diuisole riuu . In essa risponden to ad uti taleche sentito dire do versi mettere it Vol u nella scuola semiminile scrisse angonando oved reni u gi Ovane volapsi leo sare dicitiaragione 'aniore ad una educanda in quella lingua protesta che non anno niai sognato di introdiirre a cos det talingua universale elle scuole municipali una o twas 3 3 im Traum nichi ιn

48쪽

ternagionale.

I . Il atto he anehe i id illetterati partano satio it loro dialetio presiarnente . . persit ad della inscienga et Puomo ella forinagione e netl apprendimento dedit i O-pria lingua, a litto ci portato alia larga delia natura, senga per altro Scludere, che alla sorinagione di alcune poche parole possa essere concors la intelligenga Popera dei Pilomo si lingua essendo in emanagione delia natura e non dei Partifici detruonaO. . . Parte III pag. I. GHMARDINI L. Studia ulla li=Nu umana, Ecc.

49쪽

disses de gredo minaceiato 'ostraei sui O , o chlania a lingua de bello turn 0, addita eo me cause detravversi0n alia bellissima tra te linque: a Greesa moderna inerarant di lire 3000 istitutidove 'insegna a lingua de suo proavi Era/mo cli rendelatrat di cani te armonio 'Apollo, Curgio graui malico, tortura, consusione, disperagione dei discep0li; ri/tr uori indisserenti, e

50쪽

l Ricordiam in proposito a prolanda sentenga che egue diis silogoso prolando ed erudito. Νο essendo pili collivata in ocidente a lingua greca, vi si estinge a vera filogosaV.

V. RAPER. - fori de consuto tra a cligione Ga cienta. 2 L. Oio uoci Noo 1IQHicci . - lingua infernarionale Oggi litto tende ali internagionalismo, ovvero cosinopolitismo, e e naturale. I grandi rivolugionari, vapore od lettricita, anno rega angusta a terra, centupli state e corni inicarioni in

ogni ordine di dee.

It tempo hia in valore in appreggabile uella libera concorrenga Liam tenga e cre8ciuta a dismisura cosi cli anche o sciengiat travolt ne tu hine et Time is moneyV- studi 88 medicina, sica, chirmica, naec anica esse. - non uole manere u meschino deve leggere quanto se ne crave in italiano, edeseo inglege, francese, ruSSO, reco, pagnuolo, ungherese, in parecchi attre lingite europe e fra poco anche in i appones e chinese. POSta, telegram , trade ferrat e communicagioni di gni forta assolutamente sono internagionali e non agionali e laindi anno bisogno di u regolamento, ed anchedi una lingua. E cos via. - irem an Ora:

ah Da di eo anni in via ebbimo una ventina di congressi internagionali ali anno: b possedi amo una decina di isti iugioni O regolamenti internagionali;

o Ini Sura, peso, Inoneta, terni metro, barometro, ora, grado e alimen attre

venti nisure cana minano verso Punitti; ae possediam gia in modo assoluto linita elle citre e quella elle note ni iugi cali parto delia agga bianea, cui te attre inferiori si devotio sottomettere . Tutio questo dimostra i bisogno di in lingiua internaetionale Ε avvero nentrea moltissimi se in bra eos di tanta dissi olia da metieria uora di discussione, come aquadratura et circolo e d perpetuum mobile, oi a tro viam questione non tanto ardita piirch la si risolva in modo pratico e si cominci a studiare ii quesito vitale Senga revengione, lasciando tenipo a tempo. Ne devest creare una lingua uova impres degna della pili alta ammiragione ita: l. Ponderare quale inglia esistente possa essere internagionale . Persuadersi chelingua internagionale non suona oppressione elle ait re uia insegnamento di questa aecanto alia lingua materna in litterae scitote, ed ii suo us se nugione P agione. Couae tale proponianio a lingua euellenica perchh: 1. Ita disserenga fra a lingua reca antica e uioderna e minima Mentre it latino mora litate lingua vivente e quindi non corrisponde a bigogni attuali cil recovisse e vive, mai interrotto no a suoi primordi. Col cristianesimo si risi agi qiuasi puro ei libri sacri, visse tranantisto ad inuesti stranteri ne popolo, risors ne ellenico et Patitiale universita. χ'A tene;

Lia lingua re a antica si insegna in 30s, Istituti a 300 000 abitanti: 3. 000 000di et lenisti a studia rono; 3. Si ostilitisca ad'assurda pronuncia di rasui , attuale;

SEARCH

MENU NAVIGATION